Castraveti aromati in saramura.

Daca nu ati pus deja castravet la murat rapid,  e timpul. Se mureaza in 3-4 zile, in functie de cat  de cald este  si sunt o bucurie a verii.

 I-am pus cu doi catelusi de usturoi, pentru ca erau mici 😛 si cu ierburi aromatice din jardinierele mele, marar, oregano si rozmarin,  „salba”  este din boabe de coriandru, . Am pus o lingura cu varf de sare mare de mare 🙂 la un litru de apa. Sper sa fie ok, nu am mai incercat cu sare de mare pana acum

Se pun la soare, intre flori, musai 🙂  Eu i-am pus intre oregano si ardeiii iuti.

Abia astept sa ii gust.

 

Sirop de muguri de brad.

Pana acum, nu am mai facut sirop de muguri de brad, nici nu am gustat pe undeva. Anul  asta, pentru ca am avut norocul sa dau nas in nas cu muguri fragezi si bio, am zis sa incerc speciliatatea asta.   Mugurii de brad, e de preferat sa fie culesi de la brazi care se afla cat mai departe de civilizatie.  Sunt numai buni cand au cam 3-4cm. La gust, sunt aromati si acrisori.

Reteta e cat se poate de simpla, muguri de brad, zahar, apa.

Mugurii i-am pus in apa rece pentru cateva ore.

Dupa ce i-am scurs, i-am pus la fiert in apa, o parte de muguri si aproape 4 parti de apa. Eu am avut 400g de muguri si am pus 1.5l apa. Se fierb intr-o oala cu capac aproximativ o ora apoi se lasa acoperiti peste noapte sau cateva ore bune pentru ca muguri sa isi lase toata aroma, incepand de acum in casa miroase foarte placut a rasina, a munte, a brad si daca inchizi ochii, mai ca auzi ciripit de pasarele 🙂

A doua zi, am scurs foarte bine mugurii si am pus apa si zaharul la fiert, apa are o culoare bej -tulbure, e in regula. Mugurii se arunca. Retetele spun sa pui aceeasi cantitate de zahar cat lichid (sau in cazul dulceturilor cate fructe ai pus) mie mi se pare o cantitate exagerata asa ca  intotdeauna pun cam 60-70 din cantitatea de lichid/fructe. Cum apa, in timpul fierberii s-a mai evaporat, la sirop am pus cam 700g de zahar. Se fierbe fara capac pana incepe sa se ingroase, ca sa fiu sigura ca este gata, am luat o  picatura si am pus-o pe o farfurie, cand picatura isi pastreaza forma, siropul e gata.

Siopul se pune in recipeinte de sticla cat este inca fierbinte, pentru linistea mea sufletesca, l-am sterilizat pentru 5 minute, fierband borcanele intr-o oala cu apa.

A iesit foarte aromat, lasa in gura o aroma placuta de rasina dulceaga.

Siropul asta se poate consuma ca atare, este foarte bun pentru prevenirea si tratarea racelii si a tusei,  si este o sursa foarte importanta de vitamina C. Mai poate fi consumat si dizolvat in apa, o bautura racoritoare, aromata si sanatoasa.

 

Ardei iuti, gogosari, castraveti – toate in otet.

Sa muraturim zic!

Vine toamna bine-mi pare ca am o camara mare 😛 parca asa erau versurile 😆

Ieri am fost incredibil de harnica, nici mie nu imi vine sa cred 🙂 Am pus la murat tot ce se vede in poza.

Pentru gogosari am folosit 3 kilograme de gogosari

pe care i-am spalat, curatat si feliat apoi i-am oparit cu o solutie facuta din: o parte de otet de 9 grade si 3 parti de apa, pentru fiecare litru de lichid am pus o lingura de sare mare si una de zahar. Dupa ce solutia a dat in clocot am pus feliile de gogosari acolo si le-am lasat 10 minute.

In fiecare borcan am pus cateva rondele de ceapa, cateva de morcov, o foaie mica de dafin, jumatate de lingurita cu boabe de mustar,  jumatate de lingurita cu boabe de coriandru, cateva boabe de piper si cate o bucatica de hrean. Am pus in fiecare borcan cat mai multe felii de gogosari dar nu chiar pana la refuz si am completat cu zeama. Le-am pus capacele si le-am sterilizat.

La ardeii iuti am folosit aceeasi solutie ca si la gogosari doar ca am pus inca putin otet in fiecare borcan. Daca ardeii sunt fff iuti, se poate folosi numai otet. Ardeii palati si pusi in borcane, completat cu solutie si pus capace.

Castravetii i-am spalat bine bine, i-am pus in borcane, in fiecare borcan am pus tot ce am pus si la gogosari, insa solutia am facut-o dupa reteta Licutei – si anul trecut am facut dupa retea ei si au iesit tare buni. Pentru doua kilograme de castraveti, am facut o solutie din:  o parte otet (300ml), patru parti apa (1200ml), o lingura (cu varf) cu sare grunjoasa si una (rasa) cu zahar la litru de solutie. Am pus deasupra si cateva inflorescente de marar.

Toate borcanele le-am sterilizat asa: Intr-o oala am pus un prosop de bucatarie, se pot pune si ziare, apoi borcanele si apa cam pana la jumatatea lor si le-am pus la fiert la fos mai molcom. Dupa ce a dat apa in clocot, le-am mai lasat cam 5 minute, in principiu se vad bule mici de aer ridicandu-se in borcane. (Daca nu incap toate o data, atentie sa nu puneti borcanele in apa fierbine, crapa!) Apoi le-am imbracat in niste paturi,dimineata erau inca fierbinti. daca procesul de racire se face lent cu atat mai bine tin conservele.

 

Compot de gutui.

E vremea lor, a gutuilor, sunt reginele toamnei. Am stat in cumpana, sa fie dulceata, sa fie compot? Si au fost ambele 🙂

Se face cat ai zice „gutuie”. Am spalat si taiat gutuile, unele in 6 aletele, mai mari, in opt, pe lungime.

Apoi le-am pus in borcane, de 800ml, in fiecare am pus doua linguri nu foarte pline cu zahar si le-am umplut cu apa, in cateva am pus si cate o bucatica de scortisoara.

Apoi le-am pus capace, le-am pus intr-o tava inalta care de fapt era capacul unui grill de ala pentru aragaz, am umplut tava cu apa si le-am bagat la cuptor unde le-am lasat sa fiarba cam 10 minute.

Si asta-i tot, dupa ce am stins focul le-am mai lasat vreun sfert de ora in cuptor, ca era cald, apoi le-am acoperit bine cu cateva prosoape sa se raceasca incet, e si asta tot un soi de sterilizare

Se cheama ca si azi am fost harnica 🙂

 

Muraturi taranesti.

Pe ultima suta de metrii m-am gandit sa nu ratez nici anul asta muraturile astea amestecate,

Am pus gogonele, conopida, sfecla rosie si morcovi, cateva radacini de hrean si marar uscat, ar mai merge varza taiata sferturi ori ardei din aia lungi si subtiri, in oltenia le zice bulgaresti sau tzapurani.

Spalate si dichisite

Conopida am facut-o buchete mai mici, sfecla am taiata felii subtiri, gognelele le-am lasat asa, imi plac gogonelele care incep sa dea in parg nu alea foarte crude

Apoi le-am pus pe toate intr-un bidon, de morcovi uitasem.

Deasupra am pus saramura – o lingura cu varf de sare mare, pentru muraturi, la litrul de apa rece. Am dizolvat-o, am pus-o peste, deaupra am pus marar uscat si asta e toata treaba, se considera ca si azi am fost harnica 😛

Sfecla o sa coloreze celelalte  legume in roz si o sa am muraturi pitipoance 😛

In iarna, vor merge struna cu pomana porcului 🙂

 

Bulion de ardei.

Iarna, o lingura de bulion de asta de ardei da o savoare aparte mancarurilor.

Am cumparat doua kilograme de ardei, nici nu stiu in care soi sa ii incadrez, un fel de graso-kapia 🙂

Apoi le-am scos semintele.

Asta era ingrijorat ca ratase haloweenul 🙂

I-am dat prin robot, era mai comod decat prin masina de tocat, am pus o lingura de sare mare si i-am pus la fiert

Dupa doua ore la foc mic e gata. Simplu ca „buna ziua”. In borcane, sterilizat si in camara 🙂

 

Varza murata.

Cum sf. Dumitru a trecut iar varza se pune la murat in jurul acestei sabatori, iaca, respect traditia 🙂

Varza este printre legumele mele preferate iar cea murata cu atat mai mult.  In generala, cand alti copii isi luau mere sau gutui din piata de langa scoala, cei din clasa mea ne luam varza, o mancam la comun ca pe mere 🙂

Se mureaza foarte usor si economisesti o multime de bani iarna cand comerciantii cer pe varza murata bani cat pentru o chestie exotica. Nu mai pun la socoteala cat de buna si de sanatoasa e si varza si zeama (in bucovina ii zice moare) nu are conservanti si are amprenta personala 🙂

In oltenia mea, bunicii de acolo, in zeama de varza abia scoasa din beci, puneau cateva rondele de praz scos de la pastrat din nisip si mancam cu paine prajita, mi-a ramas in minte gustul ala de atunci, o bunatate.

Am cumparat varza din piata, 1leu/kg, o legatura de marar uscat, sare mare pentru muraturi si o druga de porumb 🙂

La varza i-am curatat primul rand de frunze, unde a fost cazul si mai multe, cu un cutit am scobit in cotorul fiecareia cat mai mult iar in locul ramas gol am pus sare mare, in fiecare varza au intrat cam doua lingurite cu varf.

Apoi le-am pus intr-un butoi, de plastic am eu, mai bun ar fi de lemn dar nu am nici curte si nici beci asa ca ne adaptam. Am pus niste boabe de porumb.

Deasupra am pus crengute de marar uscat, am umplut cu apa rece si astept sa se mai inmoaie varza, cam in doua zile, se mai asaza si mai pot pune o capatana, doua. In locurile ramase libere intre verze, am pus sferturi de varza, sa nu irosim spatiu ca e pacat.

Asta este toata sarea pe care o pun, de obicei nu pritocesc/vantur, nu ii fac nimic, in prima saptamana daca imi aduc aminte, zgaltai butoiul de cateva ori. Zeama iese limpede, nu foarte sarata iar varza se pastreaza pana primavara tarziu, sau pana se termina 🙂

 

Ketchup.

Reteta am gasit-o la Maya pe blog si de atunci m-am tot gandit sa o fac si pana la urma am reusit. Acum imi dau seama ca ar fi fost o pierdere sa nu o incerc.

Bineinteles ca i-am pus un pic amprenta mea. Am folosit: 2 kg. rosii, 3 mere potrivite ca marime, cu cat mai aromate cu atat mai bine, 3 ardei grasi, erau carnosi si dulci, merge foarte bine si cu gogosari, un catel de usturoi, mai maricel, jumatate de radacina de telina (cam 200g) si cateva frunze de telina, o frunza de dafin, cateva frunze de busuioc, sare, piper si 3 ardei iuti, mici, portocalii dar fooooarte puternici si aromati.

Le-am taiat mai din topor asa pe toate si le-am pus la fiert, mai putin busuiocul si usturoiul.

Dupa vreo jumatate de ora.

Am scos telina, si bucatile si frunzele, am adaugat busuiocul si usturoiul tocat marunt marunt si am bagat blenderul in compozitie.

Le-am pus inapoi pe foc pentru inca vreo jumatate de ora, la foc mic, teoretic trebuie sa trec compozitia printr-o sita, am incercat si practic, sita mea era insa prea deasa asa ca am renuntat.

Apoi am pus bunatatea in sticle, le-am sterilizat, au iesit 4

Una am terminat-o pe jumatate tot gustand 🙂

Are gust de ketchup adevarat, nu de rosii, nu de bulion si e un pic picant. Am decis ca trebuie sa profitam de perioada asta cat inca se mai gasesc rosii si sa mai facem „o tura”. O sa pun si o ceapa, mi se pare ca s-ar potrivi.

Multumesc Maya!

 

Salata de varza pentru iarna.

Reteta am descoperit-o la bunica in bucovina, de atunci o fac in fiecare toamna. La ea ii spune „verze”

Iarna scoti o portie, daca ai chef ii pui putin ulei daca nu, o mananci ca atare. Langa orice merge, mai ales pentru iubitorii de varza murata, dar langa friptura ii place cel mai tare.

Am folosit: 8 kg de varza alba, 3 gogosari de marime medie, 3 morcovi, o lingura cu varf de chimen, sare pentru muraturi.

Varza taiata „fidea”, se freaca bine cu sarea, apoi se adauga gogosarii taiati la fel, morcovii dati pe razatoare „mare”si chimenul.

Cam asa arata dupa ce le-am amestecat pe toate.

Daca va hotarati sa incercati reteta sub nici o forma sa nu renuntati la chimen, el e chichirezul la salata asta.

Dupa ce le-am amestecat, le-am lasat vreo jumatate de ora sa se odihneasca si sa isi lase zeama, nu se pune nici o picatura de apa, apoi am luat pungi pentru sandwich si am pus varza in cate una, am legat-o la gura, cu ea insasi, si am pus intr-un borcan mare, punga dupa punga.

Rolul pungilor pe langa portionarea salatei, este acela de a nu se imprastia varza in recipient ca sa stai mai tarziu sa o pescuiesti si sa trebuiasca sa o arunci pe cea de la suprafata care a stat in aer.

Am intepat pungile cu o andrea in cateva locuri, sa circule zeama.

Borcanul o sa il tin o zi doua in bucatarie, pana incepe sa fermenteze si apoi o sa il mut intr-un loc mai racoros.

Asta e toata filosofia, simpla, rapida si gustoasa, aroma de chimen este foarte interesanta.

Borcanul nu trebuie umplut foarte bine pentru ca in timpul fermentatiei nivelul lichidului mai creste.

Este o salata nemaipomenita de care nu ma lipsesc chiar daca in fiecare an pun si varza simpla la murat.

Se poate folosi si pentru o portie de varza calita ultra-rapida. Oricum ar fi, ce mai la deal, la vale e buna!

Edit dupa cateva luni, sa vedeti cum arata si produsul finit 🙂

 

Vinete murate cu gogosari.

Ma uitam intr-o zi peste aiurea pe net si un coleg vede o poza cu vinete murate cu gogosari si imi spune: „aäa, astea sunt super, fac si eu” si am zis ca daca sunt super e musai sa imi dau seama de asta pe propriile papile.

5 kg de vinete, 2 kg gogosari; 1l de apa, 0.5l otet de 9 grade, doua linguri nu foarte pline de sare mare, doua linguri de zahar, cativa catei de usturoi, piper boabe, ienibahar boabe (l-am pus ca asa mi-a venit, nu e musai), doua foi de dafin si aproximativ 500 ml ulei

E clar din capu’ locului  ca vinetele si gogosarii trebuie sa fie cele mai frumoase din piata, sau din gradina.

Vinetele se curata de coaja, se taie rondele de aproximativ un cm se sareaza si se lasa asa pentru 20-30 minute. Se clatesc cu apa rece si se mai lasa sa se zvante 10-15 minute. (daca vinetele sunt foarte tinere sau nu va deranjeza gustul amarui se poate sari peste etapa asta)

Apoi se pun la prajit in putin ulei incins, nu se lasa mult, de fapt mai mult se inmoaie decat se prajesc apoi se pun intr-o strecuratoare. (Varianta light este sa fie oparite si vinetele ca si gogosarii)

Gogosarii i-am taiat in 4 si i-am oparit cu o solutie facuta din (apa + otet + sare mare + zahar + piper + enibahar + dafin)

Am pus in borcanel straturi alternative de vinete si gogosari, incepand si terminand cu vinete si printre ele feliute de usturoi, un graunte-doi la borcan.

Le-am completat cu solutia in care am oparit gogosariii, (atentie sa nu ramana aer) le-am pus capace si le-am fiert in apa la foc mic pentru aproximativ 10 minute (pana se vad bule in borcan urcad spre capac)