Muschi umplut.

Am mai gatit eu cate ceva de cand a aparut G in viata noastra dar nu m-am invrednicit sa postez nimic, fie uitam sa fac poze, fie alte motive

. De revelion am facut acest muschi umplut si m-am gandit sa incep in forta anul.

Muschiul e de vita si cum am aveam niste „porcarii afumate” bio si „mamamade” m-am gandit sa imprietenesc porcul cu vita. Bine, ele era deja prietene deja din carnat dar acum am dus-o la pasul urmator 🙂

 

Asadar am „desfacut” muschiul si in el am pus niste cascaval edam, cateva felii de ardei gras spanac si evident o bucata de carnat bucovinean, afumat cu drag

Am strans bine muschiul sa nu se piarda nimic, am infipt 10 scobitori, pe numaratele ca sa stiu cate trebuie sa scot.

Initial am vrut sa il invelesc in staniol dar mi-am amintit ca pe langa faptul ca e toxic (cica) se poate lipi de carne asa ca l-am pus in hartie de copt si apoi staniol. Asta ca sa isi pastreze forma. Dupa vreo 15 minute la cuptor, l-am dezbracat sa se rumeneasca.

Dupa inca vreo 10 minute a fost gata minunea, Bun, bun.

Si interiorul, poza facuta in fuga la revelion.

Sa aveti un an colorat si aromat ca povestea de mai sus ;).

Publicitate

 

Friptura de Paste.

Friptura de data asta a fost de miel si vita. Nu pentru ca cineva n-ar manca vreun fel de carne, ne plac ambele la fel de tare. La noi in casa nazuri la mancare fac doar eu.

Mielul, care a fost o jumatate, l-am lasat la firgider de pe o zi pe alta sa stea la povesti cu sare, piper, rozmarin, sumac si usturoi. Inainte sa il pun in cuptor, i-am adus ca partener de povesti trei bucati frumoase de antricot de vita. Si ele dichisite si condimentate. Peste bucatile de carne am pus doua linguri de ulei de masline.

Ce se vede sub tava este o piatra de granit pe care mi-o doream de multa vreme, de cand marii bucatari pe la tv au zis ca fara ea nu existi, o am de ceva vreme,  in sfarsit, e a mea si o ador. E ca si cum toate preparatele la cuptor sunt facute pe vatra. O minunatie. Carne, pizza, paine, orice.

Dumneaei, pe vremea cand era neinceputa.

Na bun, si-am pus piatra in cutor sa se incalzeasca, apoi am pus tava pe vatra si s-a facut la foc molcom, asa buna si gustoasa de mai mare dragul. Dupa ce opresti cuptorul, preparatul inca se mai coace o vreme.

Spre sfarsit am tocat doua legaturi sanatoase de ceapa verde si doua de usturoi, parca anul asta au fost mai mari ca niciodata, si le-am pus in sucul lasat de carne, impreuna cu o lingura de bulion, si le-am lasat sa schimbe impresii inca vreo 10 minute. Nu iti poti dori altceva. Am mancat ca hunii, cu paine „de la tara, imbracata de oras” adica facuta cu faina de secara si fulgi de ovaz dar impletita, sa se simta dichisita 🙂

Coastele, ah coastele, nu are mielul ceva mai bun.

De cand ma stiu mi-au placut oasele, sa le rod in ciuda cainilor. Cand eram mica ma tavaleam pe jos daca nu aveam gheare si gat in farfurie 😆

O sa va arat si painea cu pricina.

 

Cubulete de vita inabusite.

Azi am experimentat o chestie noua. Am vrut sa vad cum iese carnea de vita in staniol. Am avut de castigat.

Un preparat rapid si foarte gustos.

Am taiat carnea de vita cubulete (cu cat e mai roz cu atat vita a fost mai tanara si cu cat e mai visinie cu atat a fost mai batrana – aceasta din urma este evident, de evitat – vita de evitat :))  Am pus sare, piper, cateva frunze de cimbru din ghivechi, doua linguir de ulei de masline si cateva frunze de rozmarin uscat, (mi-a murit rozmarinul din ghiveci, nu imi dau seama de ce)

Bucatelele astfel rasfatate le-am pus pe o folie de aluminiu pe care am pus-o in doua, am vrut sa fiu sigura ca nu se rupe.

Apoi am strans staniolul de jur imprejurul carnii, ca o „casuta” si l-am pus intr-o tava in cuptor in care am pus jumatate de pahar de apa, langa carne este niste peste, tot in staniol (de fapt de la peste mi-a venit ideea experimentului)

Dupa aproximativ 30 de minute am desfacut staniolul si am mai lasat carnea in cuptor inca vreo 10 minute.

Incepe sa imi placa din ce in ce mai tare carnea de vita. Au iesit niste cubulete extraordinar de aromate si fragede.

 

Cotlet de vita cu ierburi aromate.

Azi nu aveam prea mult chef de gatit asa ca m-am gandit sa fac ceva care nu necesita multa atentie.

Am luat o bucata intreaga de cotlet, am spalat-o si am sters-o bine, apoi am uns-o cu un amestec de mustar, hrean, sare, piper, marar, patrunjel (daca aveam proaspete era si mai bine) coriandru, boia dulce si iute, cimbru. doi cili sfarmati si un pic de oregano.

Am pus bucata intr-un vas in care am pus putin ulei, jumatate de pahar de apa si jumatate de pahar de vin alb.

Am pus-o in cuptor, la foc potrivit si „am uitat” de ea. Dupa vreo ora am scos-o si am portionat-o. E gata cand e rumenita si furculita intra usor in ea. Teoretic trebuie sa stea la cuptor o ora pentru fiecare kilogram.

Cam asa arata.

Alaturi i-am pus cateva ciuperci champinion picante. Am facut un amestec simplu dar foarte gustos de ardei gras taiat marunt, usturoi, ardei iute si un pic de cascaval.

Si le-am umplut.

Cand friptura era aproape gata, le-am pus langa ea pentru 5 minute, cat sa se topeasca cascavalul si sa se imbine frumos toate aromele.

Impreuna..Aroma de usturoi cu ardei gras in combinatia asta, face toti banii.

 

Boeuf Stroganoff

Este o reteta pentru cunoscatori, nu prea aspectuoasa dar extrem de savuroasa

A fost inventata de un bucatar francez care lucra la curtea unui boier rus, reteta poarta numele boierului.

Exista mai multe variatiuni, cu cognac sau cu vin ori are faina, reteta de fata mie mi se pare completa.

Ingrediente:

500 g muschi (neaparat) de vita (este intr-adevar scump dar o sa va convingeti ca merita, in comert se mai gaseste carene taiata ca atare sub numele de „vita stroganoff” dar nu este nici pe departe ceea ce trebuie
2 cepe mici sau una mare (cca. 100g)
70-100g unt,
100g ciuperci preferabil proaspete, pot fi si din conserva
1 lingurita de mustar
2 lingurite pasta rosii
350g smantana grasa
1 castravete murat (50g)
sare, piper alb, un graunte de usturoi

din poza lipseste smantana

Muschiul trebuie sa fie taiat „betisoare” cam de marimea si grosimea unei tigari, se pune intr-o tigaie si se caleste in unt intorcandu-l de pe o parte pe alta pana isi schimba culoarea, se albeste, (max 5 minute)

peste, se pune ceapa taiata julienne si ciupercile daca sunt proaspete, daca sunt din conserva, apoi se pune ceapa, sare si piper

dupa ce s-au inmuiat/calit si acestea, se pune smantana, aici trebuie un pic de atentie, nu trebuie fiarta, trebuie adusa aproape d epunctul de fierbere,i cand aceasta are tendinta sa se balteasca, adica din tare cum este initial cand o punem, la un moment dat pare ca se face ca si cum ai pus lapte in ea si ai subtiat-o.

se adauga pasta de rosii, dupa ce se omogenizeaza se adauga mustarul (din viteza le-am pus deodata) el ingroasa smantana, lasati pe foc pana are consistenta unei creme, a unui sos (cca 5 minute la foc mic amestecand mereu)

la sfarsit, inainte de a lua recipientul de pe foc se pune castravetele taiat in forma de scobitori, si catelul de usturoi taiat marunt, marunt.

Gata, asta e.

Se serveste cu patrunjel, nu aveam asa ca am pus marar, se poate manca cu paste, orez, cartofi natur, mie imi place cu mamaliga

Rock On!