In postarea precedenta, ramasesem la pauza de hidratare si de tras sufletul, apoi am luat-o iarasi la pas. Oamenii astia care „curg” cei 48, sunt romani, daca nu erau ei, procentul de straini intalniti batea spre 90%
Da, zapada in iulie. Vulpea noastra a facut senzatie pe munte, toate lumea se bucura sa o vada, am primit pentru a doua oara intrebarea „e vopsita?” deci e clar, avem fete de ciudati 😛
Oamenii aia, coborau de la monumentul Nerlinger, acolo, in iunie 1930 doi turisti au alunecat de pe poteca. Sunt destul de multe cruci sau placute in memoria celor care au respirat pentru ultima data pe lumea asta acolo, in Fagaras. Monumentul se afla in saua Vartopului, intre Varfurile Arpasul Mic si Arpasul Mare.
De la monument urmeaza o bucata de creasta, plana apoi incepe urcusul, si ce urcus… Mergem spre varful Mircii.
Atat de lunga si obositoare a fost bucata aia ca nici de fotografii nu mi-a mai ars, noroc cu floricelele pe care le vedeam la tot pasul si care ne mai ridicau moralul 🙂
Dupa ce am ajuns in varful Arpasului Mic, vedeam refugiul si lacul Pod Giurgiu. Urma cea mai anevoioasa coborare, toata lumea are vorbe nu tocmai dragute la adresa Arpasului 😛 Dificil de coborat, dificil de urcat. Urma sa campam acolo langa lac. Planul era sa o luam pe cararea care se vede pe celalat versant pana hat departe la Moldoveanu.
Refugiul este distrus, unii zic ca de zapada altii ca de cei de la cabana Podragu…
Am ajuns aici dupa mai bine de 4h. Era cald, soare, ne-am tras sufletul, am si atipit putin, ne-am relaxat picioarele si am zis sa mergem catinel spre Moldoveanu. Lacul vazut de pe versantul pe care se vedea poteca in poza anterioara si in zare Arpasul Mic si afurisit 😛
Frumos si pe partea asta, ba urcus, ba coboras, ba o pauza.
Tot dunga rosie.
Fedra vigilenta 🙂
Poftim?
Aproape de saua Podragului ne-am intalnit cu un tip care a zis „in cel mult 40 de minute o sa se puna ploaia” „stie el, am zis in sinea mea” Stia, ne-a prins o ploaie de mai mare dragul, am facut stanga imprejur, am fi avut prea mult de mers pe ploaie si nu era un lucru tocmai bun, am ajuns la cort leoarca, am stat 15ore in barlog.
Un rucsac la uscat.