RSS

Arhive zilnice: 23 august 2011

Prajitura cu miresme.

Ideea am gasit-o pe un site doar ca am adaptat-o pe moment. I-am pus/scos ce am simt eu ca trebuie sau nu. Rezultatul este o prajitura consistenta care merge foarte bine la cafea sau savurata in tihna, sa ii simti toate aromele.

IMG_0365

Ca multe dintre retetele care mie imi plac, si asta are marele avantaj de a putea jongla cu ingredientele, daca nu ai doua banane pui una, daca nu iti plac stafidele nu le pui, daca preferi caisele confiate curmalelor este in regula.

Am folosit:

3/4 pachet de unt
150-200g de zahar, in functie de cat de dulci sunt fructele pe care alegi sa le pui, curmalele astea erau dulci rau
3 oua
200g curmale
100g stafide imbatate in esenta de rom
o banana mare si foarte coapta
jumatate de cana de iaurt, poate fi si lapte
250g faina (aproximativ- oricum, aluatul trebuie sa fie consistent asa ca daca mai e nevoie de niste faina, e voie :))
scortisoara, nucsoara, ghimbir – dupa pofta inimii si jumatate de plic de praf de copt.

Untul se freaca cu zaharul, eu am ales varianta mai rapida, le-am pus in robotul de bucatarie  Am pus ouale, curmalele fara samburi, ar trebui maruntite, la mine le-a maruntit cutitul din robot, si banana.

Am amestecat, am pus stafidele bete

Am mixat bine, bine, am pus faina care era amestecata cu praful de copt si cu condimentele, eu aveam deja amestecate scortisoara si ghimbirul uscat, daca as fi folosit ghimbir proaspat ar fi fost si mai aromata – nu aveam si am mai pus nucsoara


La sfarsit am pus iaurtul, tocmai in ideea de a pune exact cat este nevoie sa iasa un aluat consistent dar fluid. Poate este nevoie de mai mult sau de mai putin decat am zis eu.

Am pus aluatul intr-o tava atetata cu hartie de copt, cam asa e consistenta finala.

Dupa aproximativ 35-45 minute la cuptor, se poate face testul cu o scobitoare – o bagi in prajitura si daca iese curata, este gata, arata cam asa

Am lasat-o sa se raceasca, cu greu :), avand in vedere cat de bine mirosea in bucatarie, apoi am pudrat-o cu zahar amstecat cu un pic din mirodeniile din interior.

Gata! Se simt toate aromele, cele de la mirodenii mai tare, apoi gustul curmalelor si izul de rom, completate de aroma suava de banana coapta. Poti sta tihnit sa simti care aroma a fost mai pregnanta  „la gura asta”

PS Sper sa nu vada Carmenuta reteta asta pentru ca fix acum mi-a picat fisa ca este foarte asemanatoare cu „painea cu fructe confiate de la barcelona” de care imi tot zicea – si nu mai este nici o imbucatura.

Rock On!

 
4 comentarii

Scris de pe 23 august 2011 în Dulciuri si dulceturi

 

Papacioaca.

Intr-o zi cu insemnatate – o „mancare” de atunci 🙂

Asa ii zice in partea olteniei din care vin eu, sosul insa mai este cunoscut si sub numele de floscotina (de ce oare se incapataneaza sa puna denumiri de felul asta unui sos atat de gustos?…) sau lutenita. Oricum i-am zice insa, este ce poate iesi mai bun din rosii si usturoi.
Se face rapid si „merge” cu aproape orice, de la carne la ardei copti sau chiar goala cu paine 🙂 Vara eu as manca non-stop sosul asta.
Nu e cu cantitati exacte sau proportii, fiecare pune cate rosii considera ca are nevoie, carnoase si coapte sa fie, si cat usturoi ii place.
Rosiile se pun de preferat pe gratar dar merg si intr-o tava la cuptor ori pe o tabla daca e pofta mare. (Mamaia mea le punea in test dupa ce scotea painea)

_MG_0404

Apoi, cand sunt gata, se lasa putin sa se raceasca.

Se indeparteaza pielita si cotoarele, se maruntesc bine, bine – a se citi blender- se poate insa si cu o lingura de lemn intr-un bol, se amesteca cu usturoi pisat, sare, piper, uneori pun si un ardei  iute, se poate pune si un pic de ulei.

Asta-i tot, trebuie sa incercati, este absolut nemaipomenit sosul asta.

Se mai poate face pe aceeasi idee de rosii coapte pe gratar, dar de data asta rosii verzi (gogonele) numai ca se pune ceapa tocata marunt in loc de usturoi, aia iese mai mult ruda cu o salata, e mai consistenta si la fel de buna.

Rock On!

 
5 comentarii

Scris de pe 23 august 2011 în Preparate rapide

 

Etichete: ,